Hai sa construim!

V-ati plictisit de apartamentul la bloc in care locuiti? Doriti sa va serviti cafeaua dimineata la aer curat?

Avem noi solutia:

Casa cu cerdac.

Casa P+M , 3 dormitoare sd- 150mp , terasa 20mp.

Casa eficienta energetic - clasa A ! Pret 65000euro! Proiect asigurat, inclusiv pentru structura de rezistenta!

De cate ori la deschiderea unei pagini de net nu v-ati intalnit cu o astfel de oferta super tentanta? De cate ori nu ati dat click pe o astfel de reclama convins ca in realitate oferta este chiar asa cum este descrisa in aceste cateva cuvinte? Ei, da, reclama este sufletul comertului, aceasta trebuie sa trezeasca dorinta, daca nu chiar instinctul de cumparare. Daca este vorba de un parfum sau o pereche de pantofi sport, mai treaca-mearga, dar cand vorbim de o casa, cred ca datele problemei ar trebui sa fie cu totul altele, iar procesul de cumparare ar trebui sa fie unul laborios si bine documentat.

Ma aventurez in randurile urmatoare sa va prezint parerea mea despre acest proces, parere bazata pe mult studiu individual, experienta proprie si idei impartasite de prieteni care au trecut prin aceeasi situatie.

Inca din start tin sa precizez ca cele ce urmeaza, nu se adreseaza profesionistilor din domeniu, cu toate ca sigur ei ar avea multe de invatat de aici in ideea imbunatatirii activitatii lor si nici “meseriasilor”, o categorie la care ma voi referi cu insistenta in cele ce urmeaza. Acest text este pentru cei ce isi doresc o casa, nu stiu mare lucru despre cum se desfasoara un astfel de proces si sunt bombardati cu informatii care mai de care mai controversate.

Sa incepem cu inceputul.

Pretul

Acesta este primul element ce ne sare in ochi la o oferta. De asemenea, este primul obstacol pentru unii, sau rampa de lansare pentru altii, cand este vorba de indeplinirea visului. Eu ma rezum la a spune ca acesta nu este esential si am sa explic in continuare de ce. Cand vine vorba despre o casa care este in prima faza doar o poza tentanta, pretul acesteia poate fi X, dar poate fi si 3*X, poza ramanand aceeasi. Explicatia este foarte simpla, la calculul pretului concura doua elemente importante: materialele si manopera. Pentru materiale am sa iau cateva exemple: puteti achizitiona o gresie cu 25 lei/mp, dar si una cu 100 lei mp. In poza cele doua par la fel. Multe alte materiale se afla in aceeasi situatie, puteti folosi un glet Ceresit de umplere si unul de finisaj la pret de 30-40 lei sacul, dar puteti lucra cu un tinci la 12 lei sacul si atat. O priza sau un intrerupator poate fi 5 lei/buc, dar puteti folosi si unul de 15 lei/buc. Lista de materiale poate continua: lavabila, echipamente pentru baie (cada, chiuveta, robineti etc), echipamente electrice (cabluri, copex), usi de interior, tamplarie PVC, tigla etc. Toate acestea pot avea un pret minim, dar exista pe piata si produse similare de trei ori mai scumpe. Manopera, aceasta este atat de variata, incat va face obiectul unei descrieri separate in cele ce urmeaza, la sectiunea manopera. Inutil de spus ca aceasta poate avea un pret dar si un pret de trei, chiar patru ori mai mare.

Concluzie, pretul pare a fi un element esential, pentru ca in functie de bugetul pe care il avem plecam la drum, dar avand in vedere cele descrise mai sus, consider pretul doar un element de calcul, ce poate fi ajustat in functie de cerinte sau pur si simplu de disponibiluitatea noastra de a ne cheltui banii intr-un anume mod.

Manopera

Ati auzit probabil pe multi spunand ca au apelat la firme pentru construirea unei locuinte dar si pe multi care afirma ca si-au construit casa in regie proprie.

Adevarul este urmatorul, chiar daca multi considera ca sunt firme, ei de fapt nu sunt. Apreciez ca in momentul de fata pe piata romaneasca aproximativ 80 – 85% din firmele de constructii nu sunt de fapt firme. Sunt simplu niste tipi care fac pe patronii de firme. Multi au firme inregistrate, dar modul in care lucreaza nu are de-a face cu firma.

Practic ce faci, contactezi un asemenea tip, care aparent va construi asa cum vrei tu, dar de fapt construieste asa cum stie el, el contacteaza din anturajul lui cativa tipi “meseriasi”, altii zilieri, pe care ii plateste cu aproximativ jumatate din banii pe care i-ai dat tu, restul bagandu-i in propriul buzunar.

Aparent “meseriasii” se pricep la toate, nu e operatie ce nu poate fi acoperita de ei. In vremurile de “trista amintire” pe santiere oamenii erau specializati: fierar betonist, sudor, dulgher, zidar, tamplar, faiantar, zugrav etc. Acum avem un singur “meserias” care acopera toate aceste segmente. El taie lemnul cu drujba, il imbina (cu piroaie, ca altfel nu stie), toarna beton, leaga fierul, gletuieste, iti monteaza gresia etc. Te miri initial, cum poate un singur om sa stie atatea. La final te lamuresti ce stie si ce nu, dar este prea tarziu.

Toti acesti “meseriasi” nu au nimic de-a face cu disciplina muncii de constructii, lucreaza la inaltime complet neasigurati, de multe ori dupa ce au servit cateva pahare, nu au echipament de protectie sau de lucru, vara mereu in slapi si pantaloni scurti, totul se arunca la intamplare incepand cu tigara si terminand cu material nou cumparat ce se deterioreaza. Cu cat te apropii de finalul lucrarii, curtea ta arata de parca a explodat o bomba acolo. La final, bineinteles, pleaca lasand activitatea de curatenie pe umerii proprietarului ca, de, asta e alta activitate, nu e legata de constructii, ei fac constructii. Zilnic iti solicita fel de fel de “atentii” folosind diferite tehnici, un pachet de tigari, o bere, un material care sigur tie nu-ti mai trebuie etc.

Risipa de material este la ea acasa, pe principiul: “are balta peste”. Incepand de la banalul pumn de cuie care ii cade pe jos si dupa care nu se mai apleaca sa-l ia si terminand cu cantitati mari de mortar, si alte materiale scumpe pe care te miri ca le gasesti risipite prin curte ici-colo la terminarea lucrarii, cand vrei sa amenajezi gradina. O aschie de cativa centimetri daca trebuie, ea este taiata mereu dintr-o scandura noua, fara defecte.

Sa te fereasca Dumnezea sa-i faci o observatie cat de marunta, ca totul s-a terminat aici. Lucreaza imbuvnat, da rasol, arunca sculele ici-colo si bate sute de apropouri ca el in asemenea conditii nu a mai lucrat. De obicei cel cu care ai negociat lucrarea, asa-zisul patron nici nu e de fata, ca el mai are si alte echipe angrenate in diverse lucrari in locuri diferite, nu poate acoperi chiar totul. Nu?

Cea mai mare greseala e sa-i spui ce are de facut sau sa-i spui ca ce face acum nu face bine. Pai cum asa? Te pricepi tu mai bine ca el? Intr-o zi sotia a facut greseala sa-i spuna unuia ca doua lemne ce urma sa le imbine trebuia sa fie perfect perpendiculare si nu erau. Replica a venit imediat: Da’ ce doamna ati lucrat si Dvs, constructii de stiti? Nu, a fost raspunsul, dar am fost la scoala si am aflat de acolo. I-am recomandat sa nu mai vina pe santier, ca nu stie sa vorbeasca cu oamenii. Cu asemenea specimene trebuie vorbit altfel.

Nu vreau sa jignesc pe nimeni, dar consider ca un procent de 50% din acesti “meseriasi” sunt efectiv la limita intelectuala admisa pentru a lucra ceva, pentru a duce la bun sfarsit o fraza sau o lucrare simpla.

Este inutil sa aduc in discutie vocabularul, comportamentul, atitudinea si alte elemente ce nu au de-a face cu activitatea de constructii.

Am venit intr-o zi pe santier iar “meseriasii” conectasera un telefon la o boxa activa intr-un colt al curtii, unde era priza. Urla muzica de parca era nunta nu santier. Nu le-am zis nimic, dar peste cateva zile mi-am cerut scuze vecinului, care stiam ca are un copil mic. Nu-i nicio problema mi-a zis vecinul zambind, doar nu ati angajat profesori universitari sa va toarne betonul. Acesta este un semn ca si el si toata lumea cunoaste acest gen de oameni si ii accepta asa cum sunt ei, fara a emite pretentii.

Patronul are si el particularitatile lui si face parte dintr-o categorie bine definita. La inceputul negocierii totul e posibil. Orice ceri poate fi facut fara probleme, pe perioada derularii lucrarii apar problemele. Pai nu, ca de fapt asta nu e asa, asta n-are cum sa fie asa, ascultati-ma pe mine ca eu stiu mai bine samd.

Daca nu faci o negociere adevarata cu acesti tipi, constati la finalul lucrarii ca ai cheltuit dublu decat ai agreat cu ei. Ei nu ofera servicii de transport si achizitionare materiale, ei nu au consumabile, echipamente, scule, pe care vei fi nevoit sa le platesti separat. De asemenea, poti sa ai surpriza ca in momentul in care mai are de facut 5% din lucrare sa nu mai vina, in cazul in care si-a incasat banii pe intreaga lucrare. De mentionat ca toti lucreaza cu banii in avans, sau platibili in anumite transe, astfel incat ei sa fie mereu acoperiti.

Este inutil sa spun ca sunt foarte putini capabili sa faca un necesar real de materiale, conform proiect. Intotdeauna cumperi cat crezi tu, in timpul lucrarii te convinge ca nu este suficient si iti spune sa mai cumperi o cantitate decisa de el. La final constati ca ai mai ramas cu jumate din cat ti-a spus el sa cumperi. Expresia: “luati aci sa fie”, este foarte des folosita.

Uneori pleaca din start de la premisa ca inginerul proiectant, “a bagat” prea mult material acolo, nu este necesar atat, va convinge de acest lucru. Initial va bucurati ca mai ecomisiti ceva, insa in final lucrarea va fi efectuata cu abateri mari de la proiect. De fapt acest a “bagat prea mult” are rolul de a-i usura munca si de a lucra doar operatiile pe care el le considera, lasand la o parte operatii importante din proiect. La final constati ca ai ramas cu mult material nefolosit si te intrebi: oare a lucrat el foarte eficient si a economisit, sau materialul a ramas nefolosit din alte motive.

Daca optezi pentru varianta la cheie, cu materialele firmei esti definitiv pierdut, materialele folosite vor fi de proasta calitate, cele mai ieftine, nu vor respecta parametrii tehnici, vor face abateri grave de la proiect cu efecte negative in ceea ce priveste structura de rezistenta si durabilitatea in timp a finisajelor. Am un exemplu aici reprezentativ, cand turnam placa de beton de jos, cea de peste elevatie, omul care manevra pompa de beton de la betoniera, mi-a atras atentia ca am facut risipa de beton si placa e mai groasa decat trebuie. Eu stiam motivul, echipei ii fusese lene sa mai puna cateva roabe de piatra in elevatie si astfel ramasese spatiu prea mare ce urma a fi acoperit cu beton din betoniera, dar am acceptat asta. O astfel de placa se toarna sus intre etaje, a spus betonistul. Auzindu-l seful de echipa a replicat: cum sa fie asa, avem 10 cm acolo (erau de fapt vreo 14), ce casa e aia cu 10 cm placa de sus? Raspunsul betonistului a fost pe masura: pentru vanzare.

Daca vorbim de respectarea termenelor, iarasi o mare problema, tehnica este de a contacta cat mai multe lucrari pe care sa le execute in paralel, cu acelasi numar restrans de oameni. Aceasta tehnica ii acopera lui toate potentialele goluri de productie si eventualii timpi morti, aducand insa la disperare clientii care se vad nevoiti sa accepte acest mod de lucru.

Am mai auzit expresia, construiesc casa cu un om pe care il cunosc de 20 de ani, nu are cum sa ma insele. Total fals. El de fapt nu insala pe nimeni, el lucreaza asa cum stie si cum considera ca este normal, modul de lucru este insa defectuos si este aplicabil tuturor clientilor, indiferent de relatia personala dintre client si constructor.

Conditiile actuale de construit ii sunt favorabile si constati la finele lucrarii ca echipa lui nu prea a dat in branci cu lucratul. Betonul vine la betoniera, fierul gata fasonat conform proiect, caramizile sunt de dimensiuni mari, deci zidaria merge rapid, lemnul il comanzi la dimensiuni conform proiect, materialele de finisat sunt acum foarte usor de folosit, nu necesita o pricepere deosebita etc.

Este foarte greu sa primesti o factura pentru activitatea de prestari servicii, un certificat de garantie cu atat mai mult, banii insa trebuie sa-i dai la termen, altfel e jale. Vesnic il auzi povestind cat este de greu sa scoata el salariile acestor oameni si cat de greu supravietuiesc firmele mici in Romania cu nivelul asta de coruptie si cu un guvern care fura si nu creeaza absolut nicio facilitate firmelor mici care se zbat numai ele stiu cum ca sa supravietuiasca cu personal putin si subcalificat.

Exista si firmele adevarate, care sunt insa foarte putine si la care apeleaza mai mult firmele care au nevoie de documente fiscale pentru a le inregistra in propria contabilitate. Este greu de lucrat cu asemenea firme, deoarece contracteaza doar lucrari mari, pe o perioada de timp indelungata si care le asigura o acoperire a necesitatilor lor. Asemenea firme sunt greu de gasit si daca le gasiti trebuie sa va adaptati conditiilor lor.

Acestor firme nu li se poate reprosa mai nimic, au ingineri pregatiti cu care poti sta de vorba, au contracte cu firme ce comercializeaza materiale de calitate prin reprezentante, se asigura calitatea etc.

A nu se crede ca toti sunt conform descrierii de mai sus. Numarul celor care sunt corecti este insa atat de mic, incat este un adevarat noroc sa dai peste astfel de oameni.

Durerea cea mare este la construirea in regie proprie. Acest lucru trebuie facut doar de cei ce au mai lucrat in domeniu, au pregatire de specialitate sau au pe cineva apropiat care stie: frate, cumnat, socru etc care au lucrat sau au participat in calitate de organizatori pe astfel de santiere. Altfel, locul patronului de firma de constructii este preluat de proprietar, care trebuie sa gaseasca oameni, materiale, sa organizeze, sa alerge etc intr-un domeniu in care nu este pregatit si nu are de multe ori suficienta rabdare si nici timp. Intamplator sau nu, va da peste “meseriasii” descrisi mai sus. Acestia au un fler extraordinar in a identifica novicii si a-i trata ca atare.

Contactezi meseriasul prin diverse metode, vine, evalueaza, negociaza, te convinge ca este stapan pe situatie, dupa care iti trimite in ziua urmatoare doi aghiotanti amandoi cu mainile pe stanga si alea bagate in ghips pana la cot de te aduc la disperare. Dupa doua zile de lucru cu astia apare si el in cea de-a treia si se arata surprins ca nu-ti place ce a iesit.

Cea mai dureroasa insa, este inselaciunea sau mai bine zis “teapa” romaneasca. Iti vine o echipa de trei insi care automat te cucereste cu pretul scazut si o asa zisa cunoastere a dorintelor tale. Lasa la tine intr-un colt “sculele” specificand ca “de maine ne apucam”. Nu esti atent ca de fapt “sculele” sunt o mistrie un cancioc si o bormasina ruginita si defecta, toate intr-o galeata cu fundul spart. Le dai un avans de 1000 lei, ca altfel nu se poate, si nu-i mai vezi. Numarul de telefon la care ai discutat nu mai exista, iar pe respectivii ii cheama Vasile, Gheorghe si inca unul de-i ziceau ei piticu’. Hai, acu mergi la politie de reclama, de se mira si politistii de cat de mare e prostia unui om absolvent de facultate si cu serviciu la o firma de renume. Insa acestia nu sunt constructori, sunt simplu tepari, nu ar trebui sa ne ocupam de ei. Personal, nu am patit asa ceva, dar am auzit mai multe variante ale acestei metode.

Construirea in regie proprie presupune o documentare ampla, o structurare a activitatilor, o rabdare de fier, nervi tari si o dorinta nestavilita de a face, de a fi implicat, totul pe fondul unei viziuni tehnice a ceea ce vrei sa faci. Cei care au abilitati tehnice din anii de studiu, sau din activitatea de zi cu zi, cei carora le place sa fie vesnic implicati in ceva si cei care invata foarte repede vor fi avantajati si vor duce la bun sfarsit lucrarea. Este dificil, dar nu este imposibil.

Materialele

Exista ideea preconceputa conform careia, daca folosesti materiale scumpe si de buna calitate, lucrarea trebuie sa iese bine. Nu este intotdeauna adevarat. Materialele trebuie adaptate cerintelor de calitate la care vrei sa lucrezi, la produsul final pe care vrei sa-l obtii si nu in ultimul rand la echipa cu care lucrezi. Niste materiale de supercalitate incapute pe mana unor “meseriasi” cu pricepere indoielnica se vor transforma in pierdere, sau “waste” cum se spune in limbajul tehnic actual. Daca ai o echipa buna, poti obtine un produs de buna calitate si cu materiale mai ieftine.

Exista conceptia conform careia cu cat mai mult cu atat mai bine. Un exemplu aici este polistirenul. Multi sustin ca cu cat pui un polistiren mai gros cu atat mai bine. Nu este devarat, de la o grosime in sus acesta devine doar pierdere. De asemenea, fierul, cu cat mai mult fier cu atat sunt mai sigur in cazul unui cutremur. Gresit, de la o cantitate in sus, fierul este doar pierdere, doar inginerul proiectant decide care este cantitatea optima de fier ce trebuie utilizata.

Dupa ce ne-am facut o idee despre ce si cum cu pretul, manopera si materialele, sa trecem la treaba. In continuare am structurat procesul in trei etape:utilitati, documentatie si executie.

Puteti gasi pe net acest proces bine structurat si cu detalii. Este de preferat sa va documentati insa temeinic, din mai multe surse, cu conditia ca aceste surse sa nu copieze aceeasi sursa radacina, asa cum se obisnuieste adesea.

Utilitati

Primul pas este racordarea la utilitati, mai exact apa si curent electric. Nu recomand inceperea unei constructii fara acestea. Daca nu e retea de apa, atunci forati un put asa cum v-ati planificat. Racordarea la curent se va face pe santier, urmand ca ulterior sa treceti pe consumatorii pe care aveti de gand sa-i utilizati in gospodarie.

Durata de executie curent min 30-40 de zile. Pret 3000-4000 daca reteaua este imediat in proximitatea terenului.

Durata de executie apa: o saptamana. Pret 1500-2000 lei, daca este retea, 3500 – 5000 lei putul, in functied e adancime.

Etapa de documentare, proiect, aprobari

Primul pas trebuie contactat un arhitect. Indiferent daca stii ce ai de facut, daca ai poza casei, daca ai in cap planul sau nu stii absolut nimic trebuie sa discuti cu un arhitect. Arhitectii sunt destepti, daca stii sa comunici cu oamenii destepti aceasta etapa va fi foarte placuta si in plus nu sunt atat de scumpi pe cat se crede.

Multi fac intai casa dupa care contacteaza un arhitect, doar ca sa poata intra in legalitate. Nu sunt de acord cu acest lucru, dar daca ti se intampla, poti gasi sprijin la arhitect si in asemenea situatii.

Activitatea unui arhitect consta in intocmirea planselor conform dorintei clientului si obtinerea de aprobari. Daca aveti timp si vreti sa economisiti bani, negociati cu arhitectul doar intocmirea planselor si va ocupati de aprobari separat. Trebuie luat in calcul insa statul la cozi si umblatul peste tot pe unde trebuie sa mergeti. Daca nu, se ocupa arhitectul de asta, contra cost.

Durata 20-30 de zile. Pret 3000-5000 lei.

Pasul doi – inginerul structurist. Cu plansele de la arhitect mergeti la inginer care intocmeste proiectul structurii de rezistenta. De obicei cei doi, inginerul si arhitectul se recomanda unul pe celalalt, lucreaza impreuna, e recomandat ca cei doi sa formeze o echipa.

Durata proiect o saptamana. Pret 2000 – 5000, in functie de ce vreti sa faca inginerul, doar plansele sau si vreo 2-3 vizite pe santier sa confirme ca totul e ok.

Tot in aceasta etapa se intocmesc o gramada de hartii si luati o gramada de aprobari de la administratia locala sau centrala. Multi bani consumati pe niste hartii care nu au nicio valabilitate, doar statul mai incaseaza ceva bani. Nu trebuie sa va faceti griji in obtinerea lor. Fluxul va va purta de la un ghiseu la altul.

Hai sa construim

Prima etapa este fundatia. Foarte importanta, nu as face nicio abatere de la proiect, trebuie contactata o echipa care stie despre ce este vorba. Nu lucrati in aceasta etapa cu ageamii. Sapatura trebuie efectuata cu un mic excavator in prezenta celor care fac fundatia, ca sa nu existe discutii referitoare la calitatea acesteia, chiar daca excavatorul il platiti separat.

Fierul trebuie legat corect, cumparat gata fasonat conform proiect, betonul la cifa din clasa specificata in proiect. Dupa turnarea placii peste elevatie veti trai cu impresia ca ati cheltuit o gramada de bani si nu ati construit nimic, nu disperati este o etapa ce nu trebuie neglijata, ulterior i se va vedea importanta.

Dupa terminarea fundatiei puteti lucra cu aceeasi echipa sau puteti apela la altii. Recomand negocierea pe aceste etape. O lucrare negociata global poate duce la pierderi.

Continuati cu zidaria si stalpii, placa, daca aveti asa ceva si centurile.

Dupa parerea mea, la structura de rezistenta nu se fac abateri de la proiect, iar materialele trebuie sa fie standard. Betonul la cifa pentru o mai buna omogenitate de clasa specificata in proiect, fierul de calitate si corect legat, zidaria conform proiect, iar acuperisul, o componenta importanta, tebuie adaptat noilor conditii.

Acoperisul se compune din structura, astereala si invelitoare. Invelitoarea, tabla sau tigla, poate fi montata de alta echipa nu neaparat de cei ce au executat structura si astereala. Cand bat astereala, neaparat sa bata si pazia, va scuteste de o cheltuiala ulterioara.

In urma studiului pe care l-am efectuat referitor la acoperisuri, conditiile actuale de rezistenta in Romania sunt mult exagerate. Conform acestor cerinte, niciun acoperis facut inainte de 1980 nu ar mai fi acceptat, decat in conditii cu totul speciale. Incercarile unui acoperis sunt: cutremurul, stratul de zapada si vantul. Ca exemplu, in standardul din Romania se foloseste la calcul un strat de zapada mai mare decat in Finlanda, unde ninge mult mai mult decat la noi. Cu toate acestea, trebuie construit un acoperis cat mai aproape de standardele actuale.

Exista falsa idee conform careia un acoperis cu invelitoare de tabla poate fi mai putin structurat decat unul acoperit cu tigla. Sunt foarte multi “meseriasi” care gandesc asa, daca e tabla atunci e mai usor, deci putem folosi o structura mai putin pretentioasa. Nu este adevarat, indiferent de invelitoare acoperisul trebuie structurat in functie de incercarile descrise mai sus. Invelitoarea, indiferent care este ea, reprezinta maxim 10-15% din total incercari. De ex, daca doresti sa construiesti un acoperis, calculul se face pe total incercari, sa spunem 350 kg/mp. Daca folosesti tigla, aceasta va cantari vreo 35-40 de kg/mp, tabla este mult mai usoara, dar calculul se va face tot la 350 kg/mp.

Vin unii cu exemple: eu in Italia sau in Spania am construit in conditiile astea, de ce in Romania e altfel? Simplu, pentru ca zonele sunt diferite din punct de vedere seismic, vantul bate altfel, ninge mai putin etc.

Recomand contactarea unui diriginte de santier, care sa supervizeze aceasta etapa, in masura in care se poate. Daca nu in fiecare zi, macar in momentele importante ale executiei. Nu turnati betonul in stalpi, centuri si planseu daca nu sunteti sigur ca fierul e corect legat. Un diriginte de santier poate sa confirme acest lucru intr-o vizita de o jumatate de ora pe santier.

Dupa ce ati pus acoperisul, deja pare ca saltul este enorm, gata casa. Termperati putin, mai este mult de lucru. Important este ca din acest moment puteti lucra cu echipe mai mici, iar nivelul de finisaj va fi conform cerintelor. Vreti un finisaj super, acesta costa, vreti unul mai putin pretentios, atunci si pretul este accesibil.

Urmeaza tencuitul interior, ferestrele si usile exterioare, instalatia electrica si sanitara, finisajele interioare: glet, gresie, faianta, zugravit, usile interioare, mobilierul de baie. La exterior termosistem si finisaj, dupa dorinta, tencuiala decorativa, zugravit etc dupa buget.

Important la aceasta etapa este ca tot ceea ce se greseste, poate fi refacut foarte usor. Nu acelasi lucru se poate spune despre structura de rezistenta descrisa mai sus.

In toate aceste etape as alege lucratorii in functie de lucrare. Unul se pricepe mai bine la gresie si faianta, altul la gletuit etc.

Negocierea se recomanda a fi facuta la metru patrat, pentru a se inlatura orice suspiciune. Se negociaza lucrarea, din punct de vedere tehnic, ce vrei, cum vrei, dupa care se comunica pretul pe metrul patrat. La final, dupa ce din punct de vedere tehnic totul este conform negocierii, cu ruleta se masoara suprafata si se obtine pretul final.

Indiferent de modul de recrutare, echipa trebuie supusa unei verificari riguroase. Nu trebuie sa lipseasca intrebarile: Unde lucrati acum? Imi puteti arata o lucrare efectuata in ultimele 30 de zile? Nu, nu in poze pe telefon, la fata locului. Cu riscul de a fi catalogat intr-un anume fel, contactati beneficiarul anterior si puneti-i cateva intrebari, chiar daca nu-l cunoasteti. Ce scule folositi la lucrare? Cine va lucra mai precis? Pot sa trec maine sa vad ce lucrare are in derulare acum si cum lucreaza? Cate zile va dura lucrarea? Nu va bucurati ca unul termina in trei zile si altul in cinci, de multe ori diferentele de calitate sunt vizibile.

Vreau sa atrag atentia asupra faptului ca OLX este plin de anunturi de executie lucrari constructii de la oameni care nu au nimic in comun cu aceasta activitate.

Fiti atenti la ordinea efectuarii lucrarilor. Orice lucrare poate distruge lucrarea anterioara si va trebui refacuta.

Nu neglijati amenajarea curtii, in ochii privitorilor, de multe ori o curte frumos amenajata valoreaza la fel de mult ca o casa cu o arhitectura deosebita. Nivelati curtea ca sa evitati acumularea de apa in anumite zone.

Tentatia initiala este de a face o casa mare, ca doar tot o fac, sa fie aci facuta, spatiu etc. Dupa ce terminati casa la rosu o sa va felicitati pentru alegerea unei case mari, diferenta de pret intre o casa mare si una mica in aceasta etapa nu este foarte mare. Spre final insa, cand veti vedea ca o casa mare “inghite” o gramada de bani pentru celelalte operatii, dupa care intretinerea, in special iarna, este foarte scumpa va veti mai schimba putin impresia buna.

Pentru multi intrebarea fundamentala este, casa pe parter sau parter si etaj, ce este mai rentabil? Personal consider ca din acest punct de vedere p+m este cea mai buna alegere din punct de vedere al pretului. Calculul este simplu, din punct de vedere tehnic, fundatia este aceeasi la ambele variante, la p+m este insa la jumate, acelasi lucru cu acoperisul, structura astereala si invelitoare. Restul lucrarilor fiinnd la metru patrat, nu sunt influentate de acest lucru.

La final nu neglijati receptia locuintei si intabularea acesteia. Aceasta operatie nu trebuie lasata la sfarsit, o puteti face dupa ce ati ajuns la rosu sau la gri cu lucrarea, in orice moment.

Recomandarea finala: documentati-va, documentati-va, documentati-va, nu treceti de la o etapa la alta pana nu aveti cel putin trei pareri diferite, din care sa o alegeti pe cea care vi se potriveste cel mai bine.

Spor la treaba!

#constructii #casa #meserisi