Sarbatorile nu trebuie sa afecteze stilul de viata sanatos

Fragment de roman

Aseara pe la ora sase, tocmai vedeam un film porno pe net cand a sunat interfonul. Mi-am dat repede castile jos si am dat click pe pauza, sa nu fiu nevoit sa reiau ulterior secventele pierdute. Am sarit de pe scaun si am alergat catre usa. Distanta nu e prea mare, apartamentul meu cu doua camere semidecomandat este foarte mic, iar eu eram in sufragerie, insa Irina dormea si cum am interfonul dat la volum maxim mi-a fost teama sa nu se trezeasca. Irinei ii place mereu sa doarma somnul de dupa amiaza in sufragerie, cu televizorul aprins pe un canal de stiinte si cu volumul foarte mic. Am apasat butonul de voice si am spus:

- Da!

- Posta publicitara, mi s-a raspuns.

Of, nu-i suport pe astia, am senzatia ca suna numai la mine si mereu la ore nepotrivite. I-am dat acces, stiu ca unii sunt pensionari sau studenti care mai fac un ban cu activitatea asta si nu se cade sa fiu nesuferit.

Ma pregateam sa-mi reiau activitatea anterioara, cand am auzit voci pe holul blocului si impins de un instinct inexplicabil am deschis brusc usa. In fata usii era popa cu Craciunul, tocmai iesise de la doamna Sandulescu de vis a vis. N-am avut timp sa spun nici “buna seara, poftiti”, ca el a trecut de mine, a parcurs holul si a intrat in sufragerie. Am apucat sa vad doar posteriorul Irinei, cu chilotii tanga rosii, zburdand ca o caprioara prin holul dintre camere si intrand in baie. Nu stiu de ce a ales baia ca refugiu, o optiune mai buna putea fi dormitorul, unde avea mai multe haine de pus pe ea, dar probabil s-a pierdut cu firea. Secventa a fost vazuta si de popa care isi incepuse recitalul inca din hol. Niciodata nu am stiut ce spune popa atunci cand viziteaza casele oamenilor, sa fiu sincer nici nu am fost atent si nici nu m-a interesat, ca si de asta data de altfel, m-am inchinat si m-am aplecat sa sarut icoana. Deodata glasul popii a devenit mai rar si parca mai fals. Cand am ridicat capul din icoana am sesizat ca popa avea ochii atintiti asupra monitorului meu, pe care uitasem in graba sa-l sting. Scena de pe ecran era demna de toata lauda si reflecta pe deplin genul filmului pe care tocmai il urmaream. Au urmat cateva secunde de un penibil maxim in care nu stiam ce sa fac, sa ma reped sa sting monitorul sau sa ma prefac a fi impasibil. Pe ecranul cu o diagonala mai mare de un metru al LCD-ului din perete o haita de hiene sfartecau trupul unei zebre aflata inca in viata si care cu ochi pierduti isi astepta sfarsitul, ce nu era prea departe. O scena a carei cruzime nu avea cum sa nu-ti atraga atentia, insa popa, nu si nu, el nu-si putea dezlipi ochii de pe monitorul meu. Scena a fost curmata brusc de iesirea Irinei, in halatul de baie, suficient de lung pentru a parea un capot de casa, si a nu arata nimic din trupul ei gol de pe dedesupt. E adevarat trupul ei nu arata cine stie ce in acest vesmant, insa chipul ei, cu parul ravasit si cu un zambet imposibil de tradus, care exprima orice, de la placuta surprindere pana la o ascunsa vinovatie valora punctajul maxim. Irina arata mereu frumoasa atunci cand se trezeste, indiferent cat a dormit, doua ore sau opt, niciodata nu se trezeste obosita sau tafnoasa, nu este buhaita nu are ochii bulbucati sau riduri profunde ci arata mereu o fata odihnita, un zambet placut si o privire ce exprima o bucurie al carei motiv doar ea il stie. Odata i-am spus ca frumusetea ei atinge cote maxime dimineata la trezire si ca orice machiaj aplicat in timpul zilei nu face altceva decat sa-i schimbe forma fetei si nu neaparat sa o infrumuseteze. Mi-a dat un raspuns amuzant asa cum face ea deseori: “In cazul asta trebuia sa ma fac prostituata, farmecul de dimineata i-ar fi facut pe clienti sa ma mai plateasca odata”. Ochii popii au staruit cam mult asupra ei, admirativ, pana a ajuns langa el. S-a inchinat cu miscari regulate si lente, semn ca penibilul situatiei nu o stresase prea tare si a sarutat usor icoana. Irina pare evlavioasa in preajma celor sfinte si stie sa se comporte corespunzator. Am sesizat acest lucru atunci cand am vizitat cateva manastiri in concediu sau cand am fost in toamna la nunta unui var de-al meu. Mi-a povestit ca bunica ei care o crescuse o ducea regulat la biserica, credinta n-a prins-o, dar a ramas cu un anume tip de comportament in fata slujitorilor Domnului, care te face sa crezi ca intre ea si divinitate exista oaresce relatie. Cred ca este vorba doar de respect, pe care Irina il afiseaza, de multe ori si fata de cei care chiar nu-l merita. Datina zice ca atunci cand vine popa cu Craciunul, trebuie neaparat sa sada pe pat. Pacat ca aceste datini nu se mai pastreaza, am simtit asta si-n privirea popii care probabil si-ar fi dorit sa se aseze cateva secunde pe patul cald inca si purtand parfumul Irinei. Bolborosindu-si rugaciunile, a iesit agale pe usa, neparand a fi uimit de nimic. Daca Irina nu si-ar fi luat nimic pe ea, s-ar fi ridicat din pat asa goala cum era si ar fi pupat icoana inchinandu-se, poate ar fi fost o secventa de retinut. Sunt convins insa ca prin cate case intra, vede fel de fel de ciudati, asa ca trebuie ceva cu totul iesit din comun ca sa-l uimeasca. I-am dat tarcovnicului care asteptase tot timpul in holul blocului cinci lei, ii aveam in buzunarul treningului in care eram imbracat. Era restul de la pizza pe care o comandasem pentru pranz, mi-a fost greu sa caut alti bani. Am incuiat usa si zambind mi-am intors privirea catre Irina, care se uita si ea la mine cu un zambet larg. Brusc am izbucnit amandoi in ras si nu ne-am oprit pret de un minut.

- Aaa ha ha, hai ca mi-am luat portia de ras pe ziua de azi, a zis Irina, cat este ceasul? Plec mai devreme la serviciu, cu circulatia asta autobuzul va face sigur o ora, iar daca ajung mai devreme nu-i bai, ori la casa, ori pe raion, cu programul nonstop de zilele astea este sigur ceva de facut. Aaaa ha ha, hai ca m-am distrat. Fa-mi te rog si mie un sandwisch pana imi fac un dus.

S-a intors, si-a trecut mana prin par, a batut de doua ori din palme si a pornit razand continuu catre baie.